Findul, făcut în apropierea graniței cu Belarus, a zdruncinat un stat baltic deja în alertă din cauza războiului Rusiei în Ucraina și a creșterii tensiunilor militare de-a lungul flancului estic al NATO.
O dronă rusească de război pe teritoriul NATO
Autoritățile lituaniene au confirmat săptămâna aceasta că o dronă explozivă de fabricație rusească, folosită de obicei în lovituri asupra Ucrainei, a fost recuperată pe teritoriul lor după ce a pătruns din spațiul aerian belarus.
Incidentul a avut loc vineri, 1 august, însă detaliile au fost făcute publice abia câteva zile mai târziu. Drona a căzut într-o zonă lituaniană de instruire militară, unde a fost localizată și securizată de specialiști locali.
Aparatul transporta aproximativ 2 kg de explozibili, pe care echipele lituaniene de neutralizare a bombelor au reușit să-i dezamorseze la fața locului.
Procurorul general Nida Grunskiene a declarat că dispozitivul a fost dezarmat în siguranță și că nimeni nu a fost rănit. Autoritățile au deschis o anchetă oficială privind trecerea ilegală a frontierei și o posibilă amenințare la adresa securității naționale.
Evaluările preliminare sugerează că aeronava fără pilot ar putea fi o dronă de tip „Gerbera”, de fabricație rusească - un model despre care se relatează că este folosit ca momeală sau țintă auxiliară în atacurile rusești împotriva Kievului și a altor orașe ucrainene.
Vilnius indică Belarusul și apelează la NATO
Oficialii de la Vilnius spun că drona a intrat probabil în Lituania din Belarus, un aliat militar apropiat al Moscovei și o platformă de lansare pentru unele operațiuni împotriva Ucrainei.
Guvernul lituanian a legat direct incidentul de preocupări mai ample de securitate privind cooperarea vecinului său cu Rusia.
Ministrul lituanian de externe a avertizat că „amenințarea este reală și în creștere” și a acuzat Belarusul că nu reușește să controleze riscurile care se revarsă peste graniță.
Ministrul de externe Kestutis Budrys și ministra apărării Dovile Sakaliene au trimis o scrisoare oficială secretarului general al NATO, Mark Rutte, îndemnând alianța să consolideze apărarea antiaeriană de-a lungul frontierei estice „fără întârziere”.
Pentru Lituania, membră NATO din 2004, orice echipament militar neexplicat care trece din Belarus este tratat cu maximă seriozitate. Țara cheltuie deja mult pentru apărare și găzduiește de ani de zile trupe aliate în rotație.
„Măsuri politice și de altă natură” pe masă
Budrys a sugerat că Vilnius este pregătit să reacționeze dacă astfel de incidente continuă și Minsk nu acționează pentru a le preveni.
„Dacă Belarusul nu ia măsuri pentru a minimiza potențialele pagube de partea noastră, Lituania va răspunde cu măsuri politice și de altă natură”, a avertizat el.
Oficialii nu au precizat încă ce ar putea include aceste măsuri, însă ele ar putea însemna presiune diplomatică, noi controale la frontieră, propuneri de sancțiuni la nivelul UE sau restricții mai stricte privind circulația transfrontalieră.
Accident sau semnal?
Anchetatorii tratează pătrunderea dronei ca fiind posibil accidentală, cel puțin deocamdată. Teoria principală este că aparatul a avut o defecțiune sau și-a pierdut ghidajul în timpul unei misiuni legate de războiul din Ucraina, devierea de la traiectorie ducându-l pe teritoriul lituanian.
Grunskiene a spus că sunt analizate în paralel și „alte teorii”, inclusiv posibilitatea ca drona să fi fost zburată intenționat în apropierea teritoriului NATO pentru a testa reacțiile, a transmite un mesaj sau a crea confuzie.
Contextul contează. La sfârșitul lunii iulie, s-a raportat că o altă dronă militară ar fi încălcat spațiul aerian al Lituaniei. Împreună, incidentele ridică întrebări dacă acestea sunt accidente izolate sau parte a unui tipar de comportament riscant în apropierea granițelor alianței.
Un fundal tensionat: Ucraina, Rusia și sprijinul occidental
Descoperirea are loc în timp ce războiul din Ucraina continuă să macine, iar contactele diplomatice se intensifică. Președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a vorbit recent la telefon cu Donald Trump, discutând despre sancțiuni împotriva Rusiei și despre o cooperare militară mai profundă cu Statele Unite.
Pentru statele NATO de pe linia frontului, precum Lituania, fiecare incident legat de conflict adaugă presiune. Ele se văd atât ca scut, cât și ca potențială țintă - o punte între alianță și o zonă de război aflată chiar dincolo de granițe.
Drona rătăcită subliniază cum un conflict declanșat împotriva Ucrainei poate genera riscuri directe de securitate pentru membrii NATO din vecinătate.
De ce contează totuși o dronă explozivă de 2 kg
Pe hârtie, 2 kg de explozibili nu reprezintă o încărcătură uriașă. În practică, este suficient pentru a provoca pagube serioase dacă este folosită împotriva infrastructurii sau a personalului.
Oficialii lituanieni sunt mai puțin îngrijorați de dimensiunea fizică a acestui dispozitiv singular și mai mult de ceea ce reprezintă: un sistem rusesc înarmat, clar destinat utilizării în războiul din Ucraina, ajuns pe teritoriul NATO fără permisiune.
Aceasta ridică mai multe preocupări:
- Riscul unor victime accidentale dacă astfel de drone se prăbușesc în apropierea zonelor civile
- Întrebări privind controlul Rusiei asupra tehnicii sale militare în apropierea granițelor NATO
- Potențialul de calcul greșit dacă o dronă este confundată cu un atac deliberat
- Presiunea asupra NATO de a-și adapta postura de apărare aeriană în regiune
Cum ar putea reacționa NATO
Deși NATO nu și-a detaliat public opțiunile de răspuns, planificatorii apărării modelează deja astfel de incidente. Statele baltice au cerut de mult timp o apărare aeriană și antirachetă mai puternică, inclusiv mai multe radare, interceptoare și o prezență aliată permanentă.
Intern, oficialii alianței vor evalua probabil trei aspecte principale:
| Aspect | Întrebarea-cheie |
|---|---|
| Tehnic | Traiectoria dronei a fost compatibilă cu o defecțiune sau părea ghidată? |
| Operațional | Detectează suficient de devreme radarele și patrulele existente astfel de drone în apropierea graniței? |
| Politic | Este nevoie de un avertisment public către Rusia și Belarus sau de presiune discretă? |
Membrii estici pledează adesea pentru întăriri vizibile: mai multe avioane în misiuni de poliție aeriană, baterii Patriot suplimentare sau reguli noi pentru doborârea dronelor neidentificate care se apropie de zone sensibile.
La ce este folosită o dronă-momeală precum „Gerbera”?
Potrivit declarațiilor lituaniene, aeronava recuperată ar putea fi o dronă de tip „Gerbera”, un sistem rusesc despre care se spune că este folosit ca momeală în timpul loviturilor de amploare asupra Ucrainei.
O dronă-momeală are de obicei unul sau mai multe dintre următoarele roluri:
- Declanșează apărarea antiaeriană inamică, forțând-o să-și dezvăluie pozițiile radar
- Saturează sistemele de apărare astfel încât rachete sau drone mai valoroase să poată trece
- Derutează operatorii radar imitând semnătura radar a altor arme
Chiar și atunci când astfel de drone nu sunt concepute ca platforme principale de atac, ele pot transporta explozibili pentru a avaria ținte sau pentru a împrăștia schije. Această funcție dublă le face mai greu de încadrat - sunt atât momeală, cât și armă.
Scenarii de care se tem oficialii baltici
Planificatorii de securitate din Vilnius, Riga și Tallinn rulează în mod regulat scenarii care implică drone similare:
Un scenariu presupune ca o astfel de dronă să nu se prăbușească într-o zonă izolată de instrucție, ci într-un depozit de combustibil sau într-o stație de transformare electrică de lângă un oraș de frontieră. Chiar dacă neintenționată, explozia ar putea provoca victime și pagube infrastructurii, declanșând o dezbatere intensă în interiorul NATO despre dacă acest lucru se califică drept „atac”.
Un alt scenariu vizează trecerea simultană a mai multor drone peste graniță, unele înarmate, altele momeală, într-o perioadă de tensiune ridicată. Apărările aeriene locale ar putea fi nevoite să decidă în câteva minute dacă să le doboare, crescând riscul de escaladare dacă Rusia susține că au fost deviate de la curs.
Aceste scenarii evidențiază de ce oficialii lituanieni sunt atât de vocali. Ei doresc reguli clare, o detecție mai bună și canale rapide de comunicare cu aliații, astfel încât o dronă rătăcită să nu devină scânteia unei crize mai ample.
De ce contează incidentele de la marginea războaielor
Drona descoperită în Lituania se află la marginea unui conflict mai mare, atât geografic, cât și politic. Probabil a fost construită pentru un alt front, însă a ajuns în interiorul unui stat NATO care nu are nicio dorință de a fi atras direct în război.
Astfel de incidente marginale - un fragment de rachetă în Polonia, o dronă rătăcită în România, iar acum un dispozitiv exploziv în Lituania - arată cum războaiele pot depăși câmpurile de luptă pentru care au fost concepute. Pentru guverne și cetățeni deopotrivă, ele sunt un memento că granițele de pe o hartă nu opresc întotdeauna tehnica zburătoare și că răspunsurile trebuie gândite cu mult înainte ca următorul obiect să cadă din cer.
Comentarii
Încă nu există comentarii. Fii primul!
Lasă un comentariu