Navantia lansează al doilea submarin din clasa S-80.

Navantia, constructorul naval spaniol, a atins discret un prag critic, punând pe apă al doilea submarin din clasa S-80 înaintea unui program intens de probe și verificări.

Narciso Monturiol se alătură discret flotei „în așteptare”

La 17 noiembrie 2025, Navantia a confirmat că S-82 Narciso Monturiol se află acum la apă, la șantierul său din Cartagena, în sud-estul Spaniei.

Nava este a doua unitate din clasa S-80, o nouă generație de submarine convenționale construite pentru Marina Spaniolă. Lansarea marchează tranziția de la construcția grea în șantier la procesul migălos de testare a fiecărui sistem, înainte ca submarinul să poată fi predat flotei.

S-82 trece acum de la rampa de construcție la mare, mutând accentul de la asamblare la demonstrarea faptului că fiecare sistem funcționează în condiții reale.

Operațiunea de punere pe apă a durat câteva ore și a fost realizată cu ajutorul unui doc plutitor de mari dimensiuni. Inginerii și echipele de siguranță au parcurs o listă de verificare detaliată, monitorizând corpul navei, sistemele de balast, cablurile și echipamentele de la bord, pe măsură ce docul cobora lent submarinul în apă.

Aceste manevre pot părea de rutină de la distanță, dar pentru o clasă complet nouă de submarine sunt departe de a fi triviale. Orice mișcare neregulată, schimbare neașteptată de greutate sau inundare poate provoca avarii înainte ca nava să părăsească vreodată portul.

De la lansare la „submarin viu”: ce urmează

Acum că S-82 este la apă, Navantia și Marina Spaniolă se vor concentra pe probele în port. Acestea sunt teste controlate, desfășurate cu submarinul acostat, conectat la alimentarea de la țărm și înconjurat de echipe de sprijin.

Probe în port: testarea submarinului ca mașină complexă

Probele în port funcționează ca un fel de control medical la scară completă înainte ca submarinul să fie lăsat să se miște prin propriile mijloace. La o navă nou construită precum S-82, echipele vor energiza și testa treptat fiecare sistem major.

Pașii cheie includ, de regulă:

• Încărcarea combustibilului și verificarea sistemelor de combustibil pentru siguranță și scurgeri
• Cicluri de încărcare a bateriilor și monitorizarea performanței
• Teste de propulsie la cheu, cu elicea rotind la putere redusă
• Verificări ale senzorilor de navigație, sonarului și echipamentelor de comunicații
• Testarea sistemelor de susținere a vieții, inclusiv purificarea aerului și controlul climatizării
• Exerciții simulate de urgență, precum scenarii de pierdere a alimentării sau inundare

Probele în port urmăresc să confirme că submarinul se comportă previzibil atunci când este pus sub tensiune, cu mult înainte să-și slăbească parâmele pentru ieșirea în larg.

Aceste teste nu se desfășoară rapid. Inginerii rulează adesea cicluri repetate, compară performanța reală cu datele de proiectare și înregistrează chiar și anomaliile minore, pentru a fi corectate înainte ca submarinul să primească permisiunea de a naviga.

Probe pe mare: demonstrarea capabilităților sub suprafață

După ce probele în port ating standarde acceptabile, S-82 va trece la probele pe mare. Acestea se desfășoară în etape, întotdeauna cu sprijinul unor nave de suprafață și al echipelor de la țărm.

Fazele tipice ale probelor pe mare includ:

Fază	Obiective principale
Navigație inițială	Verificarea manevrabilității la suprafață, a performanței propulsiei și a răspunsului la cârmă.
Teste de scufundare la mică adâncime	Verificarea controlului balastului, a asietei (trimului) și a stabilității în imersiune la adâncimi moderate.
Probe progresive de adâncime	Apropierea de limitele de operare la adâncimi mai mari, monitorizând integritatea corpului și comportamentul structural.
Probe ale sistemelor de luptă	Testarea senzorilor, comunicațiilor și sistemelor de armament în condiții maritime realiste.

Doar după această secvență completă, și după ce atât marina, cât și Navantia validează performanța și siguranța, S-82 va fi comisionat oficial în serviciu.

Un program de patru nave care modelează viitorul naval al Spaniei

Lansarea lui S-82 face parte dintr-un program mai amplu de livrare a patru submarine convenționale din clasa S-80 către Marina Spaniolă. Prima navă, S-81 Isaac Peral, a început probele mai devreme, oferind programului feedback valoros pentru unitățile următoare, precum Narciso Monturiol.

Seria S-80 este proiectată să fie un nucleu de lungă durată al flotei subacvatice a Spaniei, înlocuind navele îmbătrânite cu proiecte mai capabile și mai silențioase.

Aceste submarine sunt descrise drept convenționale, ceea ce înseamnă că nu folosesc propulsie nucleară. În schimb, se bazează pe motoare diesel combinate cu baterii și sisteme de propulsie independentă de aer (AIP) pentru anduranță în imersiune.

Pentru Spania, proiectul S-80 are o semnificație strategică. Construirea submarinelor pe plan intern întărește baza industrială a țării și oferă marinei autonomie asupra modernizărilor și modificărilor viitoare. Navantia acționează ca „autoritate tehnică de proiectare” pentru clasă, ceea ce înseamnă că poartă responsabilitatea nu doar pentru construcția corpului, ci și pentru proiectarea de bază și integrarea sistemelor complexe.

De ce submarinele convenționale încă sunt importante

Deși submarinele nucleare atrag cele mai multe titluri, navele diesel-electrice moderne precum S-80 păstrează câteva avantaje în operațiuni de coastă și regionale.

Submarinele convenționale:

• Sunt, în general, mai ieftine de construit și de operat decât navele nucleare
• Au semnături acustice foarte reduse când funcționează pe baterii
• Pot fi deosebit de eficiente în ape puțin adânci și aglomerate, precum Mediterana
• Oferă opțiuni flexibile pentru marinele care nu operează flote nucleare

Pentru partenerii de alianță din NATO, aceste nave pot contribui la exerciții comune, instruire pentru lupta antisubmarin și patrule în ape contestate, fără complexitățile politice și tehnice ale propulsiei nucleare.

Cine a fost Narciso Monturiol?

S-82 poartă numele Narciso Monturiol în onoarea unui inginer și inventator spaniol din secolul al XIX-lea. Monturiol este cel mai cunoscut pentru proiectarea unor aparate submersibile timpurii, inclusiv seria Ictíneo, care a experimentat navigația subacvatică și forme alternative de propulsie în anii 1850 și 1860.

Atribuirea numelui său unui submarin modern leagă tehnologia navală actuală a Spaniei de o istorie îndelungată, uneori trecută cu vederea, a inovației subacvatice. De asemenea, reflectă o tradiție din multe marine de a onora oamenii de știință și inginerii care au împins limitele tehnologiei maritime.

Termeni-cheie care conturează discuția despre S-80

Mai multe expresii tehnice legate de S-80 pot părea opace. Câteva merită explicate pentru context.

Submarin convențional: Navă propulsată de motoare diesel și baterii, nu de un reactor nuclear. Motoarele diesel funcționează, de regulă, la suprafață sau la adâncimea periscopului (snorkel) pentru a reîncărca bateriile; sub apă, submarinul rulează pe energia electrică stocată.

Probe în port: Campanii de test desfășurate în timp ce submarinul este acostat. Echipele verifică faptul că sistemele mecanice, electrice, electronice și de siguranță funcționează împreună într-un mediu controlat.

Probe pe mare: Voiaje de test progresive, folosite pentru a confirma performanța și siguranța pe mare, de la manevre de bază până la scufundări la adâncime și verificări ale sistemelor de luptă.

Autoritate tehnică de proiectare: Organizația responsabilă legal și tehnic pentru proiectarea unui sistem complex. În acest caz, Navantia deține acest rol pentru clasa S-80, având responsabilitate pe termen lung pentru modernizări și remedieri.

Riscuri, măsuri de protecție și ce s-ar mai putea schimba

Un program atât de complex precum S-80 implică inevitabil riscuri. Modificările de proiectare la unitățile timpurii, integrarea unor noi sisteme de luptă și necesitatea de a îndeplini cerințele marinei au adăugat presiune asupra calendarului și bugetelor.

Punerea pe apă a lui S-82 semnalează progres, dar adevăratul test va veni pe măsură ce nava va trece prin luni de probe în port și pe mare.

Provocările potențiale includ erori software în suitele de luptă integrate, probleme de vibrații pe liniile de propulsie sau comportamente neașteptate ale sistemelor de balast și asietă în diferite stări ale mării. Fiecare problemă trebuie diagnosticată, corectată și apoi retestată, uneori de mai multe ori.

În același timp, aceste probe maturizează întreaga serie de patru nave. Lecțiile învățate din S-81 și S-82 pot fi integrate direct în corpurile ulterioare, reducând riscurile viitoare și rafinând conceptele de mentenanță pentru marină.

Cum ar putea fi folosit S-82 în practică

După comisionare, S-82 este probabil să opereze în Mediterana și în apropierea Atlanticului, inclusiv în Strâmtoarea Gibraltar. Misiunile tipice ar putea include culegere de informații, urmărirea submarinelor sau navelor de suprafață străine și sprijinirea operațiunilor forțelor speciale aproape de țărm.

Un exemplu practic ar putea fi o patrulă de mai multe săptămâni în care submarinul petrece o mare parte din timp în imersiune la viteză mică, folosind sonar pasiv pentru a asculta alte nave, minimizându-și în același timp propriul profil acustic. În timpul unei astfel de patrule, echipajul ar gestiona consumul bateriilor, ar efectua periodic snorkel pentru reîncărcare și ar menține emisiile radio la minimum pentru a evita detectarea.

În exerciții NATO comune, S-82 ar putea acționa ca submarin de tip „forță roșie”, ajutând navele de suprafață și aeronavele aliate să-și perfecționeze tacticile antisubmarin. Asta nu doar că îmbunătățește capabilitățile proprii ale Spaniei, ci contribuie și la instruirea colectivă la nivelul alianței.