Danemarca cumpără avioane de patrulare americane, în ciuda tensiunilor cu Groenlanda.

Denemarca merge înainte cu o achiziție majoră de avioane americane de patrulare, chiar în timp ce izbucnește un nou diferend legat de discuțiile din SUA despre preluarea Groenlandei, vastul teritoriu arctic care rămâne sub suveranitate daneză.

Noul acord pentru aeronave merge mai departe, în ciuda răcirii politice

Departamentul de Stat al SUA a dat undă verde Danemarcei să cumpere aeronave de patrulare maritimă P-8A Poseidon, într-un pachet de până la 1,8 miliarde de dolari. Vânzarea propusă, notificată Congresului, include până la trei aeronave, plus senzori asociați, sisteme de comunicații și instruire.

Washingtonul a prezentat măsura drept o modalitate de a consolida un partener NATO loial, într-un moment de schimbare a raportului de putere în Europa și în Arctica.

Departamentul de Stat spune că aeronavele vor spori capacitatea Danemarcei de a monitoriza mările, de a urmări submarinele și de a contribui la misiunile NATO.

Danemarca operează deja platforme mai vechi de supraveghere maritimă, însă P-8A reprezintă un salt semnificativ. Construit de Boeing, Poseidonul are la bază avionul de linie 737 și este proiectat pentru patrule pe distanțe lungi, război antisubmarin și culegere de informații.

Aprobarea vine la doar câteva zile după ce SUA au autorizat o vânzare separată către Danemarca, de aproape 1 miliard de dolari, pentru rachete aer-aer, semnalând o creștere rapidă a capacităților daneze atât în apărarea aeriană, cât și în supravegherea maritimă.

Disputa privind Groenlanda umbrește un parteneriat de apărare profund

Pachetul de armament sosește într-un moment delicat. Tensiunile dintre Washington și Copenhaga au reizbucnit după ce un nou trimis american a sugerat public că Groenlanda ar trebui să devină teritoriu american.

Președintele Donald Trump l-a numit recent pe Jeff Landry, guvernatorul Louisianei, drept trimis special în Groenlanda. Landry a promis imediat că va lucra pentru ca insula arctică să devină „o parte a SUA”, determinând Danemarca să convoace ambasadorul SUA pentru explicații.

Trump a refuzat în mod repetat să excludă folosirea forței pentru a prelua Groenlanda, susținând că poziția insulei și bogățiile sale minerale o fac strategic vitală pentru Statele Unite.

Groenlanda, un teritoriu autonom în cadrul Regatului Danemarcei, a devenit un punct fierbinte în care ambițiile de securitate ale SUA se ciocnesc de suveranitatea daneză.

Guvernul danez a respins ideea cedării Groenlandei ca fiind absurdă și ofensatoare. Totuși, noul acord pentru aeronave subliniază o realitate izbitoare: în pofida fricțiunilor politice, cooperarea de securitate dintre cele două țări se accelerează.

De ce contează Groenlanda pentru securitatea SUA și a Danemarcei

La prima vedere, disputa privind Groenlanda pare un ecou al unei epoci de negocieri coloniale. În practică, ea ține de strategia arctică, expansiunea militară rusă și o climă în schimbare, care deschide noi rute maritime.

Răscruce arctică și centru de avertizare timpurie

Groenlanda se află între America de Nord și Europa, apărând căile de acces către Atlanticul de Nord și Oceanul Arctic. Poziția sa o transformă într-o platformă naturală pentru monitorizarea submarinelor rusești care ies din Arctica și pentru urmărirea rachetelor balistice îndreptate spre America de Nord.

Timp de decenii, SUA au operat baza aeriană Thule în nord-vestul Groenlandei, un punct crucial în sistemul său de radare de avertizare timpurie. Pe măsură ce gheața marină se retrage și traficul crește în Arctica, valoarea acestei poziții geografice crește și ea.

Danemarca, ca stat responsabil de apărarea Groenlandei, este sub presiune să demonstreze că poate monitoriza și controla întinsele ape și spații aeriene din jur. Aeronavele P-8A se încadrează direct în această misiune.

Avioanele de patrulare maritimă precum P-8A oferă Danemarcei o vizibilitate mult mai bună asupra Atlanticului de Nord și a căilor de acces arctice, inclusiv în jurul Groenlandei.

De la împărțirea poverii la cursa capabilităților

SUA au petrecut ani de zile îndemnând aliații NATO să cheltuiască mai mult pentru apărare. Trump a fost deosebit de direct, împingând guvernele europene să suporte o parte mai mare din costuri și sugerând o amprentă americană redusă în Europa.

Invazia Rusiei în Ucraina a resetat această conversație. Statele europene, inclusiv Danemarca, au anunțat creșteri ambițioase ale cheltuielilor și noi planuri de achiziții, de la rachete la avioane de vânătoare și modernizări navale.

Pentru Washington, achizițiile daneze de sisteme americane de vârf servesc mai multor scopuri:

• Modernizează forțele NATO cu echipamente interoperabile.
• Susțin baza industrială de apărare a SUA.
• Semnalează alinierea politică la prioritățile strategice americane.

Ce aduce P-8A Poseidon Danemarcei

P-8A este deja folosit de Statele Unite, Regatul Unit, Norvegia și alți aliați. Achiziția Danemarcei o va integra într-un club în creștere de țări care folosesc același avion pentru misiuni NATO.

Capacitate	Ce înseamnă pentru Danemarca
Patrulare maritimă pe rază lungă	Rază extinsă în jurul Groenlandei, Mării Nordului și rutelor baltice.
Război antisubmarin	Urmărire mai bună a submarinelor rusești și a altora în Atlanticul de Nord.
Informații, supraveghere, recunoaștere	Date de calitate mai înaltă pentru comandanții danezi și NATO.
Sprijin pentru căutare și salvare	Răspuns îmbunătățit la accidente în condiții arctice dure.

Aeronava poate lansa balize sonar (sonobuoys) pentru detectarea submarinelor, poate transporta torpile și poate folosi radar avansat pentru a scana suprafețe uriașe de ocean. Pentru o țară mică, responsabilă de întinderi vaste de mare arctică, o asemenea rază de acțiune este greu de obținut prin alte mijloace.

Echilibrarea suveranității, loialității față de alianță și politicii interne

Pentru guvernul danez, situația este complicată. Pe de o parte, are nevoie de sprijin american pentru a securiza Arctica și a descuraja Rusia. Pe de altă parte, trebuie să apere autonomia Groenlandei și să răspundă indignării publice față de discuțiile despre anexare forțată.

Groenlanda are propriul guvern ales și și-a extins treptat autoguvernarea. Mulți groenlandezi vor un cuvânt mai greu de spus în chestiuni de apărare și decizii privind resursele, mai ales pe măsură ce crește interesul străin pentru proiecte miniere și energetice.

Retorica lui Trump le oferă muniție celor care se tem că puterile din afară văd insula mai ales ca pe un premiu. Oficialii danezi încearcă să reasigure atât Groenlanda, cât și partenerii NATO că cooperarea se poate aprofunda fără a submina drepturile locale.

Acordul pentru avioanele de patrulare evidențiază un paradox: legăturile de securitate dintre Washington și Copenhaga se strâng chiar în timp ce limbajul diplomatic devine mai ascuțit.

Ce înseamnă acest lucru pentru NATO și tabla de șah a Arcticii

Planificatorii NATO tratează tot mai mult Arctica și Atlanticul de Nord ca un singur teatru. Submarinele rusești, navele de cercetare chinezești și exercițiile militare mai frecvente din toate părțile transformă regiunea într-o competiție de putere cu mișcare lentă.

Noile aeronave daneze vor participa probabil la patrule comune cu Norvegia, Regatul Unit și SUA, creând o centură densă de supraveghere de la „breșa GIUK” (Groenlanda–Islanda–Regatul Unit) până la Marea Barents. Aceasta, la rândul ei, complică eforturile Rusiei de a muta submarine nedetectate în Atlantic.

Pentru Moscova, astfel de mișcări sunt percepute ca încercuire. Pentru Copenhaga și Washington, ele sunt prezentate drept apărare de bază și monitorizare a apelor intens tranzitate, care ar putea găzdui atât transport comercial, cât și activitate militară clandestină.

Termeni-cheie și scenarii de urmărit

Teritoriu autonom

Groenlanda este descrisă drept un „teritoriu autonom” în cadrul Regatului Danemarcei. Asta înseamnă că își gestionează majoritatea treburilor interne prin propriul guvern și parlament, în timp ce Copenhaga păstrează controlul asupra politicii externe, apărării și politicii monetare.

Orice încercare de a schimba acest statut fără consimțământul Groenlandei ar declanșa o criză politică severă și, probabil, o contestare legală în baza dreptului internațional. Retorica recentă a SUA se așază inconfortabil pe acest fundal, chiar dacă nu sunt făcuți pași concreți.

Posibile puncte de aprindere în viitor

Mai multe scenarii ar putea testa echilibrul dintre cooperarea de securitate și tensiunea politică:

• Un incident pe mare în apropiere de Groenlanda, de exemplu un submarin rusesc ieșind la suprafață aproape de apele daneze.
• Noi proiecte miniere sau energetice la scară mare, finanțate de investitori non-occidentali, care să ridice alarme de securitate la Washington.
• Groenlanda cerând un rol formal mai mare în deciziile de apărare, inclusiv unde operează sau se bazează temporar aeronavele americane.

În fiecare caz, noile avioane daneze de patrulare ar fi instrumente centrale: identificarea navelor, monitorizarea activității și alimentarea sistemelor NATO cu date. Acest rol practic ar putea, în timp, să cântărească mai mult decât cuvintele tăioase schimbate în prezent pe tema suveranității.

Pentru cititorii care încearcă să înțeleagă tensiunile, o modalitate utilă de a privi situația este aceasta: tehnica militară și mesajele politice merg adesea pe trasee diferite. Prima tinde să urmeze planificarea strategică pe termen lung; celelalte răspund unor audiențe interne pe termen scurt. În acest moment, Danemarca și SUA se ceartă zgomotos despre viitorul Groenlandei, în timp ce, mai discret, construiesc rețeaua de aeronave și rachete care va modela peisajul de securitate al Arcticii pentru ani de zile.